Usi

Sunt tot felul de usi:

-sunt usi pe care abia astepti sa le deschizi (casa parinteasca), dar sunt si usi pe care abia astepti sa le inchizi si incui;

-sunt usi mari pentru oameni mici (politicieni), altele mici pentru oameni mari (Stefan cel Mare);

-unele sunt simple, banale, isi fac treaba si atat; nu ies cu nimic in evidenta.

-unele usi sunt prevazute cu sonerie, ca sa iti faci cunoscuta prezenta intr-un mod finut, la altele trebuie sa bati cu putere ca sa fii auzit (!!!);

-unele usi sunt batrane, cu vopseaua scorojita, care pastreaza amprenta furtunilor prin care au trecut dar care inca sunt perfect functionabile si de o frumusete aparte, altele insa sunt tinere, comune si moderne dar care la prima furtuna cad la pamant;

-unele usi sunt mereu deschise (Biserica), altele … mereu inchise;

-unele usi sunt atat de sensibile si firave incat trebuie sa patrunzi cu grija si sfiala, pe cand altele sunt intepenite si cu mare greutate patrunzi inauntru (dragoste);

-unele usi sunt prevazute cu clanta doar de partea cealalta (“Iata Eu stau la usa si bat”);

-unele usi simplu si minimalist decorate dar cu mult mai mult bun gust decat cele robuste, incarcate si opulente;

- pe unele usi trebuie sa le ungi cu lacrimi si sudori la balamale ca sa se poata deschide, iar pe altele … nici macar cu forta fizica nu le poti deschide;

-prin unele usi poti vedea inauntru (ca sa stii ce te asteapta dupa ce patrunzi), altele sunt opace (trebuie sa te risti);

-sunt usi care se inlocuiesc periodic dupa “moda vremii”. Se schimba oare si ce este inauntru?

-unele usi sunt din lemn (si subapreciate), altele din spoiala ieftina aurita (supraapreciate);

-unele usi se deschid simplu doar cu cheia potrivita; la altele trebuie sa dai intai jos lacatele, zavoarele si abia apoi sa incerci sa o deschizi cu cheia;

-unele usi te pot duce intr-o fundatura;

-unele usi au fost atat de umblate si deschise, incat stii ce iti pot oferi. Altele insa, mai putin deschise si folosite, te pot duce in universuri noi, fascinante si neexplorate;

-sunt usi intretinute si constant reparate, dar sunt si usi nereparate si demult abandonate (pe nedrept?);

-unele usi frumoase te pot introduce intr-un Infern, alte usi urate intr-un Rai;

-sunt usi la care nu se potriveste nici o cheie;

-sunt usi care se deschid si se inchid numai in doi;

-mai nou, nu mai sunt usi. Nu mai exista pudoare, intimitate. Am inlocuit usile cu perdele de naylon (sutiene si chiloti de-o schioapa) sau am construit arcade in locul usilor. Sa se poata vedea TOT. Transparenta. Afisaj. Grotesc.

-sunt usi care inca mai au crestate pe marginea lor: “la 1 an” cm, “la 2 ani”cm, “la 7 ani”cm. Usi cu amintiri. Usi mereu vii. J

Sunt o multime. Sunt sigura ca fiecare dintre noi are cel putin o usa preferata sau mai mult sau mai putin aleasa.

Pe tine unde te poarta usa ta? J

Printre randuri

De ce casele stau afara? 

Casele stau afara pentru ca ... asta fac ele in general. E de datoria lor sa stea drepte si impunatoare in furtuna,soare, ploaie, vant, ninsoare, protejandu-i pe cei dinauntru.
Casele sunt alese in functie de gusturile fiecaruia: unii prefera casele doar de fatada, altii sunt interesati de arhitectura,istoria si complexitatea acesteia, unii accepta si o casa sub asteptarile lor, urmand ca sa o imbunatateasca pe parcurs, pe cand altii sunt indecisi si raman fara casa. Iar casa ramane, astfel, fara casa.
In casa perfecta te simti comfortabil si in siguranta indiferent de vreme pentru ca "acasa" e acolo unde iti este inima. Te adapostesti in casa si te lasi cuprins de dragoste, visare, te dezbraci de tine si devii unul/una cu aceasta. Iar cand pleci in lume, cand esti in mijlocul ploilor si furtunilor, nu-ti doresti nimic altceva decat sa ajungi acasa/ sa te intorci inapoi, acasa.

De ce nu au si casele casele lor?
 Ei bine, ele au. O casa poate fi numita casa atunci cand este locuita, cand traieste un suflet de om in ea. Desigur, de-a lungul timpului au trecut mai multi oameni printr-o casa, murdarind-o, scrijulindu-i peretii si facand numai haos, insa o casa se desavarseste cu adevarat numai atunci cand isi gaseste un locatar stabil, care sa aiba permanent grija de ea si sa o intretina, proprietarul devenind, in acest fel, o casa pentru casa. Pana atunci, este doar o cladire, un imobil neinsufletit si tern,un amalgam de caramizi, ciment si barne de lemn,care isi  asteapta locatarul care sa o desavarseasca. Si oh, cate case fara stapani sunt si cati oameni fara case ...

Pentru cei care au uitat unde este acasa, "Intoarce-te acasa!"
Pentru cei care inca nu stiu unde sa o gaseasca,  "Acasa" e acolo unde iti este inima."
Iar pentru cei care au o casa, "Bine ai venit acasa!"

Pentru ca despre asta e vorba....