luni, 10 octombrie 2011

Superficialitate

Ajung să dau dreptate unor profesori. Suntem o generaţei superficială. Ne mulţumim doar cu o notă care să ne treacă clasa, suntem mulţumiţi cu viitorul care, pentru unii, nu se anunţă a fi prea roz. Într-un cuvânt, ne mulţumim cu puţin. Suntem superficiali în gândire, în vorbire, de parcă ne-ar fi pusă o taxă şi pe cuvintele rostite (cred că e de vină mess'ul ăsta cu prescurtările lui...). Suntem superficiali şi când vine vorba de relaţii-sentimente. Spunem cu la fel de multă nonşalanţă "Te iubesc" cu care spunem "Te urăsc". Din virtutea hormonilor nestăpâniţi ne combinăm azi cu unul, mâine cu altul, doar-doar să apară pe facebook "in a relationshiop cu X-lescu". suntem superficiali, iar din această cauză tot ce clădim se poate prăbuşi într-o clipă.
Pe vreeeeeeemuri (ce detest expresia asta), căsătoria era considerată un lucru sacru iar soţii erau uniţi şi la bine şi la rău. Divorţul nu era o opţiune decât în cele mai grave cazuri. Atfel că, până şi în zilele acestea, încă mai pot vedea pe stradă bătrânei care să meargă de mână împreună pe stradă. Cine nu îşi doreşte să ajungă la fel într-o bună zi? :)
Dar noi? noi, ăştia tineri, viitorul României, ce facem? Ne combinăm 1-2 săptămâni cu cineva (timp în care ne declarăm dragostea eternă) şi pe urmă spunem NEXT. Ş-apoi să nu ne mai mirăm de ce sunt atâtea divorţuri în ultima vreme. Divorţuri.... din care au de suferit copiii, bineînţeles. Totul se rezumă la superficialitatea şi sinceritatea noastră. Într-o relaţie trebuie implicare de partea amândurora, nu merge cu jumătăţi de măsură. Dar nu numai la relaţii mă refer când spun superficialitate. Şi la modul general, trebuie să fim mereu mânaţi de dorinţa de a face mai mult, de a ţinti mai sus, de a ajunge tot mai sus (vorba lui Guess Who). Personal cunosc o mulţime de elevi cu potenţial, dar care nu vor să se obosească. De ce să învete când pot lua un 5 şi trece clasa fără prea multă bătaie de cap?
Sfatul meu pentru voi este următorul: căutaţi să nu vă plafonaţi, să nu fiţi ca restul lumii. Alegeţi-vă o stea, spuneţi-i toate dorinţele şi când vă aflaţi într-un impas, căutati-o şi aduceti-vă aminte pentru ce/cine luptaţi. Trageţi aer în piept, zâmbiţi şi treceţi înapoi în ring! :)
P.S: Pentru că nu am mai trecut de mult pe la voi, vă anunţ că eu vă citesc postarile, chiar daca nu stau să comentez la fiecare. Pentru acest inceput de saptămână, vă recomand melodia Nicu Alifantis - Ploaie în luna lui Marte. Un inceput de săptâmână aşa cum vă doriţi!! RoxX

3 comentarii:

Kali spunea...

Saptamana trecuta am ascultat numai Nicu Alifantis..:)

Secret life spunea...

foarte mare dreptate ai.traim intr-o tara de superficiali,din pacate.

Di spunea...

Din pacate, realitatea e cea despre care vorbesti tu aici. Si pe mine ma dispera cand vad declaratii de 'dragoste eterna si netarmurita' dupa 3 zile de cand se cunosc, ca dupa alte 3 zile sa ajunga sa nici nu se mai salute. Deja se banalizeaza totul in jurul nostru.

Trimiteți un comentariu