De cand ma stiu, toamna ma cuprinde o avalansa de melancolie si visare. Vara, si implicit vacanta, se termina.. Incepe(a) scoala: carti, caiete, ghiozdane, uniforma,castane, aer racoros si covor de frunze aramii. Acum insa: tramvaie, autobuze, agitatie, Copou, Nicu Alifantis si, mai nou, Horia Brenciu in casti. Folk, Jazz, Debussy si Chopin. Mere,pere, gutui, struguri, nuci verzi, conserve, must si "tulburel". Crizanteme de toamna. Ciocolata calda sau ceai aromat din coji de mere si scortisoara. Zile lungi si lenese, nopti la fel de lungi si ... lenese? Eleganta si rafinament in imbracaminte, paltoane calduroase dar si pulovere moi si largi. Simplitate, frumos, mister si atractie.
Se spune ca anotimpul in care te nasti iti influenteaza personalitatea. Cu toate ca sunt sceptica, pe mine toamna chiar ma defineste iar cei care ma cunosc ma pot aproba. Cred ca prima data ma dau de gol ochii caprui si abia apoi firea visatoare. Cu toate ca nu este cel mai "usor" anotimp, avand in vedere tranzitiile de la caldura la frig, de la haine subtiri la paltoane, este cel mai boem si visator anotimp. Nu esti nici infierbantat peste masura ca vara, dar nici inghetat si "inghetat" ca iarna. Esti la mijloc, reflexiv, poet, nostalgic, iubitor dar uneori si depresiv, anxios, tulburat. Este un mix de sentimente si trairi pe care trebuie sa le stapanesti mai ales daca esti o persoana delicata si visatoare.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu